¨Fericirea nu e ceva gata făcut, ea vine din faptele tale.¨Dalai Lama
Fiecare zi e o nouă pagină in cartea vieţii pe care o scriem cu migală sau in grabă. Suntem proprii noştri regizori, proprii noştri scenarişti. Viaţa noastră nu e după un scenariu adaptat, ci e in continuă scriere. Noi decidem unde punem semnele de punctuaţie, unde ne mirăm, zâmbim si mai ales unde punem fericire pe chipul celorlalţi. Aşa, punând fericire pe chipul celorlalţi, ne tatuăm propria fericirea in inima. O tatuăm cu lumina de pe chipul celor din jur.
Suntem fiinţe sociale. Aşa am fost plămădiţi.
Dar şi socializarea are nivele ei. Putem socializa la nivel superficial,la un nivel minim de interacţiune şi să trăim viaţa în interiorul unei bule prestabilite de mediul in care trăim. Atunci există riscul să ne confundăm cu mulţumirile şi bucurii de moment sau cu fericirea. După un timp însă creştem sufleteşte, părăsim acea bulă, acel perimetru prestabilit şi ne dăm seama că fericirea de moment sau ceea ce percepeam noi ca fiind fericire, e efemeră. Realizăm că socializarea înseamnă mai mult decât câteva cuvinte. Înseamnă şi fapte sau empatie. Realizăm ca am fost înzestraţi cu puterea de a face ceva ce contează. Ceva ce poate schimba , fie și pentru o perioadă scurtă de timp viaţa cuiva sau starea de spirit.
Atunci când dăruim un strop de iubire prin felul nostru de a fi şi prin gesturile noastre, punem zâmbet pe chip şi fericire în suflet. Un gând bun e primul pas spre un gest dătător de fericire. Gândul e sămânţa ce creşte pe terenul faptelor bune. Şi aşa sufletul nostru devine pământ roditor.
Întindem o mână și susţinem pe cel ce are nevoie. Zâmbim şi spunem va fi bine. Dăruim încredere și o fărâma din sufletul nostru. În momentul în care dăruim parte din noi, ajutăm fără a aştepta ceva, devenim arhitecţii fericirii celorlalţi dar și a propriei noastre fericiri.
Fărâmă de suflet
Sursa foto: google.ro
