Suntem ceea ce facem? Sau ceea ce daruim? Suntem fapte sau ganduri? Gandurile fac parte din pulsurea noastra.Dar trebuie noi sa avem grija ceea ce lasa sa vina catre ceilalti. Sa fim constienti de putere avem in interioru. Daca ne conectam cu noi insine de fapt ne conectam cu sinele nostru. Atunci ne e mult mai usor.
Sa stim ca suntem conectati vrem nu vrem si cu ceilalti. Suntem parte dintr-o retea. Cred ca e ca si ADN: Dar un ADN al sufletului. Atunci cand suntem in oarecare masura constienti de asta e deja o desavarsire. Ne pierdem intr-o oarecare masura mandria, preaplinul de noi. Ne reintoarcem la simplitatea primelor minute cand eram sentimente simple neguvernati de cum ar trebui sa fim, ci cum eram deja, iubire fara sa asteptam ceva. Din prima secunda in care am inceput sa respiram am daruit iubire, acel tip de dragoste simpla.
Suntem un nume? O identitate ce se regaseste in registre? Suntem titulatura unei functii? Nu. Suntem ceea ce construim zi de zi in interiorul nostru si apoi lasam sa ajunga catre ceillati. Putem si de fapt si suntem fiecare dintre noi veriga care leaga suflet langa suflet. Fiecare dintrre noi e parte dintr-un intreg ce se desavarseste cu si prin noi, suflete, nu indivizi. Suntem parte a unei retele de bine. Sau asa ar trebui. Eu nu cred ca un om se naste altfel decat bun. E adevarat ca viata are momente in care aspreste un suflet sau il deviaza de la iubirea care i-a fost pusa in inima. Dar asta poate fi pret de o farima de secunda care tine cat o eliberare a respiratiei. Restul depinde doar de noi.
Suntem ceea ce simtim, ce daruim, ce gandim si ce sadim. Asta e adevarata noastra identitate. Sentimentele, felul in care reactionam. interacatinam si cuvintele ne sunt adevarata semnatura.
Articol scris de Laura
