Mamă mai știi cum era la noi în seara de Ajun? Căsuța noastră era împodobită de sărbătoare Parcă mai simt mirosul de cozonac și de portocale, Iar din când în când la fereastră se auzea un glas de copil colindând.
Mamă, mai știi cum făceam bradul? De patru copii erai înconjurată Împreună cu noi împodobeai bradul, Apoi din paie făceai ieslea pruncului Iisus Pentru ca să înțelegem mesajul Crăciunului.
Mamă, îți mai aduci aminte cum ne citeai despre Iisus? La gura sobei stăteam toți, ascultându-ți glasul tău duios Din Biblie ne citeai povestea lui Iisus, Cum s-a născut într-un starul de oi Și fără ca nimeni să-i ofere un culcuș mai călduros.
Mamă, știi care era cel mai frumos cadou în seara de Ajun? Acele clipe magice petrecute împreună cu tine. Zâmbetul văzut prin ochii mei de copil părea ca al unei zâne. Și mângâierile tale ca niște binecuvântări peste sufletul meu, Tu ai avut mereu dorul să transformi casa noastră într-un colț de Rai.
Iar acum dragă mea mamă vin ca să te colind, Cu bucurie să-ți aduc vestea cea bună, Apoi să mă mai cuibăresc la pieptul tău așa cum o făceam odată Și împreună, noi Crăciunul să-l sărbătorim.
Poezie scrisă de Loredana Grosu
