În toată lumea civilizată copiii merg la centre de reabilitare unde fac tratament, învață, se joacă, fac excursii, sunt învățați să se descurce singuri. Părinții stau fără nicio grijă acasă. Aceste centre au program 8 ore, sau 5 zile pe săptămână depinde de nevoi.
În Ungaria am văzut cum copiii plecau cu terapeuții la plimbare, luau cu ei și biciclete adaptate sau tot felul de obiecte distractive. Țin minte veselia copiilor. Așa ceva nu se întâmplă în România nicăieri.
Exista asociații care au activități ( dans, pictură, diverse jocuri) cu copii cu dizabilități. Asta nu înseamnă absolut nimic pentru cei mici deoarece totul se face așa robotic fără să se ține seama de sentimentele copiilor.
Dacă studiați terapie Conductive Educațion o să vedeți că în timpul programului copiii fac tot felul de activități amestecate cu exerciții fizice cu scopul ca cei mici sa se simte bine,. Nu există durere, forțare sau țipete.
Studenții care studiază terapia Conductive Educațion au cursuri de muzică, de matematică, cursuri de pedagogie psihologie, și multe altele până lângă partea medicală. Acolo n-o să vedeți aparate de fitness, o să vedeți doar obiecte de lemn, scaune, paturi etc
