Campionul vieții
Din orice cădere
fă un triumf,
din fiece tristețe
învață să iei ceva bun,
din fiecare lucru rău,
ce ți se întâmplă în viață,
ia partea bună
și vei fi numit,
de cei din jur,
campionul vieții
sau optimistul de serviciu,
dar, tu, omule frumos,
nu ți-o lua în cap,
rămâi cu picioarele pe pământ,
chiar dacă ai vise mari.
Să privim cerul
Ce bine ar fi
să învățăm din nou
să privim cerul mai des.
Am văzut tot mai mulți oameni
mergând cu nasul și ochii
în telefoane mobile,
par a fi niște roboți teleghidați.
Dacă ne-am uita
mai mult în sus,
am putea observa oportunitățile,
care trec pe lângă noi,
le ratăm pur și simplu,
fără să ne dăm seama de ele.
Am rata o privire senină,
un zâmbet sincer
care îți poate schimba starea,
niște ochi superbi
de care te-ai putea îndrăgosti,
pierzi un pom înflorit
care-ți rămâne întipărit
pentru totdeauna pe retină,
o frumoasă păsărică
ce-și ciripește trilul ei,
netulburată de grija de mâine.
Ce minunat ar fi
dacă ne-am bucura de măreția
și frumusețea naturii,
ce nu poate fi cuprinsă
în cuvinte,
oricât ne-am strădui.
Ce excepțional ar fi,
dacă am vedea în om,
doar potențialul de a face bine
și nu am căuta
să scoatem în evidență
partea mai puțin luminoasă
din acesta.
Ce frumos ar fi
să rămânem copii
pentru vecie
și să vedem lumea
prin ochii lor.
Versuri scrise de Mioara Laura Pârvu
