Acum câteva zile am făcut un experiment inedit în urma vizionarii unui concert prelucrat de câțiva fani a unei formații. Am vrut să încerc și eu să văd ce-mi iese. Am participat la multe concerte în ultimii ani, am reușit să-i văd pe aproape toți artiștii preferați care mi-a făcut copilăria mai frumoasă.
Nu am stat prea mult pe gânduri să aleg concertul pe care o să-l prelucrez și să-l postez pe canalul meu de YouTube deoarece concertul la care am mers prima dată, a rămas în mintea mea ca fiind cel mai deosebit, poate pentru că a fost primul din viața mea. Dar am și alte motive.
Parcă totul a fost planificat de unde de Sus ca eu să merg pe data de 19 iulie 2012 la Cluj Napoca la concertul formației Roxette. In iarna acelui an am început să scriu a doua carte a mea determinată de vizionarea unui filmuleț pe YouTube a solistei Marie Fredriksson de la Roxette. Întâmplarea face că ceea ce am văzut în acel filmuleț, era deja în mintea mea. In acele momente am avut senzația că povestea ce o aveam în capul meu, era spusă cu voce tare.
Atunci am simțit că este un semn divin că trebuie să scriu din nou. Mi-am ascultat instinctul și am început să scriu cartea „Stars dance”, titlul cărții fiind numele unui cântec vechi a formației Phoenix.
In timp ce scriam, am aflat că Roxette vine din nou în România după ce venise cu un an în urmă la București. De data asta veneau la Cluj Napoca. Am simțit o dorință nebună să merg la acel concert, poate pentru că aflasem lucruri deosebite despre cei doi artiști, Marie Fredriksson și Per Gessle. Pe altă parte, Roxette a fost una dintre acele formații de muzică care mi-a făcut copilăria frumoasă. Dar până să văd acel filmuleț, nu mai ascultasem Roxette de ani buni. Nici nu știam că fusese în România.
Cu ajutorul mamei și al fratelui meu am reușit să-mi îndeplinesc visul de a ajunge la concert. Când s-a apropiat data sa mergem la Cluj, s-a îmbolnăvit bunica grav. Nu mai mânca, nu mai bea nimic, în orice moment putea să plece la Ceruri. Dar parcă totul era stabilit să ajung la acel concert, bunica a rezistat parcă pentru mine, să trăiesc un moment de neuitat.
Până la data concertului am terminat și cartea, am sperat până în ultima clipă că voi ajunge cu ea la artiști cu ajutorul fanclupului, dar încă nu era momentul potrivit pentru asta, ( cartela aaa ajuns la artiști în 2015 , când era gata publicată ) .
Așteptările mele față de calitatea concertului, nu erau prea mari având în vedere că Marie Fredriksson avea probleme de sănătate. Știam că e cu totul altă persoană. Dar nu știu ce a făcut în seara aceea, încât să prindă acea formă.
Din nou spun că, parcă totul s-a întâmplat pentru a trăi eu ceva minunat. Locul unde am stat, era departe de scenă, nici nu-i vedeam aproape deloc pe artiști. Dar odată ce Marie Fredriksson a rostit prima notă muzicală, am simțit cum tot corpul îmi tremură de emoții, ceva mai frumos nu mai auzisem. Tot concertul m-am simțit pe altă planetă, în acele momente am fost fericită și în același timp o persoană norocoasă că ia parte la acel eveniment deosebit.
Când mai erau două cântece de cântat, am fost anunțați că bunica a plecat într-o lume mai bună. Parcă a știut că se termina și eu mi-am îndeplinit visul. Toată noaptea aceea nu am putut să dorm din cauza bucuriei și a emoțiilor pe care încă le aveam de la concert, dar în același timp mă simțeam vinovată că nu sunt cu gândul la bunica, aveam sentimentul că sunt foarte egoistă. Și acum cred că a rezistat atâta timp doar pentru mine, să mă bucur de concert.
Vă postez și linkul videoclipului prelucrat de mine așa cum m-am priceput. A fost pentru prima dată când am făcut așa ceva, cred că mai am de învățat, dar sunetul muzicii e de o calitate bună, se vede Marie Fredriksson a prins o seară bună.
Asta e povestea primului concert live din viața mea. Așa a fost să fie. Puteam să merg la Cerbul de Aur de multe ori, dar nu am făcut-o. În încheiere vreau să le mulțumesc pentru ajutor mamei mele și fratelui meu. Fără ei nu puteam să particip la acest concert de neuitat pentru mine.
Articol scris de Ramona Lengyel
